Justificarea proiectului

Grupul țintă și nevoile sale specifice au fost identificate utilizând atât date furnizate de studiile de profil la nivel național și regional, cât și date furnizate de INSSE și Eurostat. Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020 precizează că din perspectiva datelor privind populația ocupată în vârsta de muncă (15-64 ani), regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia a înregistrat evoluții negative in perioada 2000-2012 (o scădere de peste 150 mii de persoane). Conform datelor Eurostat din 2018, Sud-Vest Oltenia este una dintre regiunile cu cele mai mari rate ale șomajului de lungă durată (7.8%) în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă intre 15-29 ani.

Prin intermediul celor 5 programe de formare profesională pentru tineri NEETs din categoriile B (mediu ocupabil), C (greu ocupabil), D (foarte greu ocupabil) din regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (program FPC Babysitter pentru 70 membri GT, Tehnician maseur pentru 70 persoane din GT, Agent securitate pentru 70 tineri NEETs șomeri din GT, Personal de serviciu pentru 69 persoane din GT, Ajutor de bucătar pentru 69 membri GT), schemei de grant prin care vor fi finanțate 16 planuri de afaceri, programului de competențe antreprenoriale pentru 32 tineri, programului de mediere pentru 380 persoane și serviciilor de sprijin pentru ocuparea pe cont propriu pentru 364 membri GT, prezentul proiect contribuie direct la inserția tinerilor NEETs pe piața muncii, crearea de noi locuri de munca, creșterea nivelului de ocupare a forței de munca și dezvoltarea competentelor necesare pe piața muncii.

Conform Eurostat, în 2020, rata tinerilor cu vârsta cuprinsa intre 20-34 de ani care nu erau într-o forma de educație și nici nu lucrau a ajuns la 17.6%. în 2019, Romania a avut unul dintre cele mai ridicate niveluri ale ratei tinerilor NEETs din UE, fiind plasata pe locul 4 (11.4% – bărbați, 27.8% – femei). Potrivit datelor Eurostat, rata tinerilor NEETs în zonele rurale și urbane din Romania accentuează discrepantele majore existente în funcție de nivelul de urbanizare. În același timp, raportul de tara privind Romania publicat de Comisia Europeana în 2018, menționează că incidența tinerilor NEETs este în mod particular ridicata în cazul femeilor și minorității rome. O analiză realizata de CRPE subliniaza ca Romania are o medie de 64% tineri romi în categoria NEETs, o statistica de 4 ori mai mare decat cea la nivelul populatiei majoritare. În acelasi timp, numai unul din trei cetateni romi cu varsta cuprinsa intre 20-64 de ani declara ca desfasoara o activitate remunerata. În conformitate cu datele furnizate de ANOFM privind situatia tinerilor NEETs în Romania, în 2019, au fost identificati circa 118.000 tineri NEETs, dintre care au fost inscrisi în baza de date ANOFM aproximativ 105.000. Conform aceleiasi surse citate, doar 20.000 de tineri au beneficiat de servicii de sprijin, dintre care s-au angajat și au beneficiat de prime/subventii 37% din tinta totala, adica 14.700 tineri. Totodata, numarul tinerilor care a beneficiat de programe de stagii și ucenicie atinge doar 798 tineri, dintre care s-au angajat 23.7% din numarul vizat (265 tineri). în 2018, Consiliul EPSCO ne informa ca Romania și Grecia se situau pe ultimul loc în UE la capitolul egalitate de sanse și accesul la piata muncii. De asemenea, în concordanta cu score board-ului publicat și adoptat de Consiliul EPSCO în 2018, Romania se afla în stare critica la 4 din 5 indicatori: „parasire timpurie a sistemelor de educatie și formare”, „diferenta de ocupare intre sexe”, „persoane aflate în risc de saracie și excluziune sociala”, „tineri NEETs”. în perioada 2014-2020, aproape jumatate de miliard de euro au fost alocati Romaniei prin intermediul Fondului Social European (FSE) și Initiativei Locuri de Munca pentru Tineret (ILMT). Cu toate acestea, în perioada cuprinsa intre 2014-2018, Romania a cheltuit doar 2 milioane de euro în investitii din FSE/ILMT pentru a imbunatati accesul la locuri de munca pentru tineri. în acesti ani, rata de realizare a tintelor de participare a fost de 3% pentru FSE și 2% pentru ILMT. Raportul de tara privind Romania publicat de Comisia Europeana în 2018 precizeaza cateva aspecte importante privind Garantia pentru Tineret. În 2016, acest program a acoperit doar 14.2% din tinerii NEETs din Romania, în timp ce 65.7% dintre cei inregistrati nu primisera nicio oferta de formare sau angajare.

Potrivit Organizatiei Internationale a Muncii, în 2019, rata somajului în randul tinerilor din Romania atingea 16.78%. Din perspectiva grupelor de varsta, rata somajului a atins nivelul cel mai ridicat (15.6%) în randul tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15-24 ani. Comparativ cu media europeana, Romania este una dintre tarile membre UE cu cele mai mari rate a somajului în randul tinerilor. Tinand cont de aspectele mentionate anterior, prezentul proiect prevede organizarea și derularea a 5 programe de formare profesionala (program FPC Babysitter pentru 70 membri GT, Tehnician maseur pentru 70 persoane din GT, Agent securitate pentru 70 tineri NEETs someri din GT, Personal de serviciu pentru 69 persoane din GT, Ajutor de bucatar pentru 69 membri GT), un program de competente antreprenoriale pentru 32 persoane, un program de mediere pe piata muncii pentru 32 tineri din GT, furnizarea serviciilor de sprijin pentru ocuparea pe cont propriu pentru 364 tineri NEETs someri și organizarea unei scheme de grant prin care vor fi finantate 16 planuri de afaceri (25.000 euro/plan de afaceri)

Problemele care justifica directiile de actiune propuse în cadrul prezentului proiect au fost identificate prin intermediul unui chestionar aplicat și diseminat la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia. Conform raspunsurilor respondentilor, PROBLEMELE IDENTIFICATE la nivelul persoanelor care vor intra în grupul tinta, justificand interventiile prezentului proiect sunt:

  • Lipsa de competente antreprenoriale și sprijin financiar pentru infiintarea unei afaceri
  • Lipsa de competente relevante pentru piata muncii
  • Lipsa de informatii referitoare la piata muncii și de asistenta pentru gasirea unui loc de munca